duminică, 26 februarie 2017

Evolutia puterii economice

La baza dezvoltarii economice stau diferentele fundamentale dintre indivizi de unde apare si necesiatatea schimbului. In tiparele arhetipal-viciate ale omului cazut exista tendinta de inselare. Din cele mai vechi timpuri, actele economice au fost insotite de legi si reglementari. 



Geografia si clima au favorizat sau defavorizat economia. In functie de necesitati omul primordial a inceput sa faca schimb de bunuri. Dupa ultima glaciatiune se produce mutatia de la nomadism la sedentarism si apare un bun fundamental: proprietatea funciara si animalele domesticite. 

Schimburile se extind, apar hainele, decoratiunile, orasele, burguri, state… Cetatile, rutele comerciale trebuie aparate, apar monedele si se cristalizeaza o putere militara organizata. Unii ataca teritoriile altora, altii se apara. Invinsii sunt transformati in sclavi. 


Se dezvolta comertul cu sclavi.Apar rutele comerciale Puterea de exercitare a vointei prin violenta naste departajarea claselor sociale. Primii proprietari sunt cei care au reusit sa cucereasca si sa-si apere terenurile. Ei devin cu atat mai bogati, cu cat isi pot permite sa le exploateze. 

Odata cu instaurarea crestinismului ca religie oficiala, apare si conceptul ca bogatia este un semn de trufie si ca omul trebuie “sa-si stranga comorile in cer”. Ideea ca sufletul bogatului intra in imparatia lui Dumnezeu mai greu decat “camila prin urechea acului” tempereaza opulenta si desfraul mostenite din Antichitate. 

Printr-o abuziva intrepretare a clericilor care se corup, in cardasie cu castele conducatoare, se stabilesc premizele economiei feudale: scalvii sunt inlocuiti cu iobagii si serbii, taranii sunt legati de pamant/feuda aristocratului si sunt constransi sa munceasca si sa dea o parte consistenta proprietarului. 



Apare sistemul piramidal: Regele detine toate posesiunile, nobilii primesc o parte, iar taranii le muncesc. Si taxele sunt platite de la baza catre varf. Aristocratia devine o clasa privilegiata, dublata de casta militara a cavalerilor. Marea Ciuma stirbeste din autoritatea ecleziastica, descoperirea ca pamantul nu este plat si infinit obliga castele conducatoare sa inteleaga ca resursele sunt limitate, apar reformele si luptele intre state pentru suprematia teritoriala 

Burghezia inlocuieste casta conducatoare a aristocratilor. Economia de piata se dezvolta, iar breslele mestesugaresti incep sa detina din ce in ce mai mult capital. 

Revolutia industriala modifica paradigma, taranii devin muncitori, iar conditiile din fabrici si uzine devin mult mai dure decat in perioada feudala. Noii proprietari, pentru a mentine marja de profita cat mai mare, isi exploateazan salahorii. Falimentul, criza si revoltele sociale marcheaza zorii capitalismului. 



Initial forta de productie era slab calificata. Pierderea locului de munca echivala cu un dezastru pentru noua clasa sociala a gulerelor albastre La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Adam Smith si David Ricardo, parintii liberalismului postuleaza principiile producerii si distribuirii bogatiei in lucrarea Avutia Natiunilor 

Marx scrie Capitalul care avea sa devina Biblia socialismului utopic cu mutatiile lui monstroase in comunismul sovietic. Criza din 1929-1933 le dovedeste intreprinzatorilor ca o distributie inechitabila a profitului conduce la sucombarea chiar a sistemului 

Criza economica din tarile Tratatului de la Varsovia le demonstreaza liderilor comunisti ca principiile egalitarismului sunt utopice si falimentare, iar distributia dictata de interesele politice si nu de cele economice atrag dupa sine prabusirea paradigmei. 

Dupa moartea dogmaticului Mao si mai ales dupa confruntarea cu realitatea sumbra a politicilor economice sovietice, China adopta politica: O tara, doua sisteme! Econimia liberala se bazeaza pe principiile raportului cerere-oferta care se regleaza liber intr-o piata dinamica, in care nimeni nu intervine in afara calitatii si eficientei. 



In timpul crizei anilor ’30 s-a ajuns la superproductie si la incapacitatea de a vinde marfurile, intrucat paturile sociale cele mai largi nu aveau bani suficienti sa le cumpere. Economia centralizata s-a bazat pe planificare. 

O analiza abstracta de laborator care sistematiza utopia comunismului. In capitalism, John M Keynes introduce in SUA, New Deal, prin care statul se lanseaza in mari proiecte de infrastructura, somerii se angajeaza, sunt platiti si se pot incadra in ecuatia: productie-consum-profit. 

Lenin intuieste ca nationalizarile si planificarile rigide pot colapsa URSS-ul si introduce NEP (Noua Politica Economica) revenind la o liberalizare controlata a productiei. Insa venirea lui Stalin va arunca imperiul sovietic intr-o utopie si mai abisala: planul cincinal! 

Capitalismul a insemnat o dezvoltare industriala si tehnologica dictata de o piata de consum libera.Comunismul a fost o dictatura a statului asupra unei dezvoltari industriale accelerate. Primul s-a bazat pe capital privat, al doilea pe capital de stat. Insa ambele aveau nevoie de resurse energetice pentru a-si sustine productia, de taxe si impozite pentru a putea intretine si securiza fluxul economic. Intre 1950-1960 resursele erau relativ ieftine, costurile reduse deci nivelul de trai mai lesne de dezvoltat si intretinut. In anii ’70 are loc prima criza a petrolului, urmata in decada ’80 de o a doua. 


Economia specultiva/bursiera Fonduri de investitii Economia moderna se divide net in cei care produc si cei care gestioneaza productia. Actiunile companiilor se tranzactioneaza pe o piata globala. Practic oricine poata juca pe bursa si in functie de informatiile pietii poate accesa o felie relativa dintr-un profit sau poate risca un faliment spectaculos Banul real este dublat cel virtual. 

Antreprenorul este caracterizat de spiritul de initiativa si de curajul de a iesi din confort pentru a gasi noi piete de desfacere/comercializare a produsului. “O decizie gresita este de preferat lipsei de decizie”. Administartorul nu este un strateg ci mai degraba un tactician, el in general nu risca ci va cauta cele mai bune oportunitati de a pastra si spori scenariul economic al antreprenorului. Diferenta intre patron si director executiv. 

Teoreticienii economii creaza paradigme. Pe aceste matricii s-au nascut FMI si Banca Mondiala. O politica de taxe gresita a unui guvern poate falimenta pe cel mai abil antreprenor. Proverb chinez: “Cad bate vantul cu putere, prostul se ascunde, iar desteptul construieste o moara”.. 



Globalizarea anuleaza avantajele geografiei Companiile multinationale se misca dinamic cautand cel mai bun raport calitate-pret-profit. Guvernele pierd din avantajele economice. Internetul globalizeaza piata informatiilor, deciziile cele mai inspirate presupun un grad ridicat de educatie si o capacitate mai complexa de analiza si predictie. 

Clasicism vs Modernitate: ambele coexista intrucat Piata are nenumarate nise, modelate de curente/moda. Cheia noii economii: capacitatea de adaptare si predictie. Mega magazine vs bacanii: ambele coexista Succesul este asigurat de neicremenirea intr-un proiect Banii primitivi/de buzunar sunt facuti doar pentru a fi cheltuiti. Banii productivi se multiplica. Creditorul foloseste bani productivi, iar debitorul bani primitivi. Banii pot fi cheltuiti, pot fi plasati sau transformati in capital. Banii pot influenta indivizii, banii productivi pot influenta grupuri/orhanizatii iar capitalul influenteaza natiunile. 


Economia trece de la troc, la plasamente avantajoase, la capital si acesta in functie de viziunea si eficienta investitiilor se transforma in avutia unui stat/imperiu/etc. Banii modeleaza razboaiele, pacea, educatia, cultura, siguranta, creativitatea, confortul samd. 

Mecansimul economic: productie-consum-taxe-investitii-economii: banul primitiv incurajeaza consumul, care sporeste productia, care alimenteaza societatea, care investeste in educatie, cercetare, infrastructuri, care asigura prosperitate si progres. In economie nu exista minuni ci mecanisme. 





Hazardul este doar o matematica prost inteleasa. Lacomia este arhetipala, iar imbogatirea rapida, visul oricarui neofit. Jocurile financiare piramidale nu vor muri niciodata. Iluzia unei investitii mici care se poate transforma intr-o avere ramane metoda cea mai uzitata de escrocherie. “E prea frumos ca sa fie adevarat!” In economie: “cine nu risca nu castiga”, dar “cine risca imprudent pierde”! Exemplu de neatentie la detalii: O companie de vanzari pe internet, printre produsele de baza recomanda un portret in relief al lui Abraham Lincoln la pretul incredibil de 6 dolari. Majoritatea cumparatorilor acceptau oferta si din patriotism, dar si datorita pretului foarte convenabil. Insa neatentia la informatie se transforma curand intr-o surpriza neplacuta. Portretul cu pricina era o moneda de un cent. Compania nu a putut fi data in judecata, intrucat nu a mintit cu nimic, doar nu a precizat dimensiunea portretului…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu