sâmbătă, 25 februarie 2017

Compartimentele Puterii

Puterea simbolica:

Omul este definit de gandirea magica inca de la inceputul evolutiei sale, de la familie la trib si de la ginta la natiune. Ne departajam de restul fiintelor prin credinta transcendenta. Dovada stau cele mai vechi ritualuri funerare, picturi rupestre. 



De la shamanul primordial la Suveranul Pontif, de la Marele Sacerdot la Patriarh, de la profet si prooroc la clarvazator si de la medium la duhovnic gasim un mecanism de gandire, traire si actiune care confera acelei persoane/grup aflat intr-o relatie speciala cu Divinitatea, un ascendent asupra acelora care impartasesc acelasi areal de credinte/convingeri. 

Puterea militara: 

Definita prin capacitatea de impunere a vointei prin violenta si de a oferi garantii de securitate. Primele artefacte umane contin arme In toata istoria arhetipala a omului se regasesc cei care au ravnit la bunurile altuia si cei care si-au aparat posesiunile si drepturile. Miturile lui Osiris si Seth, ale lui Cain si Abel ilustreaza primordialitatea exercitarii violentei pentru impunerea propreie vointe. Istoria oricarui imperiu este o enciclopedie a violentei 

Puterea economica:

Capacitatea de a detine, exploata, mentine,alimenta si spori intreaga gama de resurse investite cu valoare. In Antichitate si Evul Mediu era definita de proprietati funciare, dupa Renastere a fost definita in principal de activele industriale si capitalul lichid, iar in epoca moderna este definita in primul rand de resursele energetice si tehnologic-inovationale.

Puterea: “Capacitatea de a elabora viziuni/strategii/tactici si de a detine posibilitatea de a le implementa in mod concret.” 

Puterea simbolica: “Rezulta dintr-un set de credinte/convingeri religioase, ideologice, politice, filosofice care consacra o relatie speciala a unui individ/grup cu multimea care investeste aceste credinte comune cu valoare transcendenta.” 

Puterea militara: “Capacitatea de a exercita violenta si de a oferi garantii de securitate pentru cei care nu o detin si/sau care se simt amenintati de o alta putere”. 

Puterea economica: “Capacitatea de a dispune de resurse, de a detine controlul exploatarii si alocarii acestora”. 

In istorie cele trei forme de putere se regasesc fie in stare pura, fie in varii combinatii. Cele mai longevive personaje/personalitati/organizatii/imperii/state au fost cele care le-au asimilat simultan pe toate 






Au rezistat putin cele care au exercitat doar puterea militara, iar cele mai andurante au fost cele care au exercitat-o pe cea simbolica. 

Puterea economica in stare pura nu poate fi administrata, ea avand nevoie fie de cea militara, fie de celelalte doua combinate. 

Cea mai longeviva institutie este Biserica, iar cea mai rezistenta cultura este cea Iudaica 

Puterea simbolica s-a asociat mai tot timpul in istorie cu cea economica, si uneori si cu cea militara. I

In Europa puterea religioasa a suferit in urma epidemiilor de ciuma si din cauza Revolutie Franceze 

Infiinatrea statelor/natiunilor conduse de ideologii laice au mutat interesul de pe dogme pe doctrine. 

Doctrinele politice/ideologice incep odata cu sec XX sa supuna celelalte puteri, militara si economica. 

Statul prin guvern si parlament au dreptul sa legifereze si sa aloce diferite bugete pentru armata. 




De la bata la praful de pusca, a invins spatii si a supus geografia, dar nu a s-a putut impune ca o putere dominanta, decat pe secvente scurte de timp. 

Sefii de clan, baronii locali sau regii s-au folosit de puterea militara in exercitarea si impunerea vointei asupra celorlalti insa au generat o forta de reactie care i-a impiedicat hegemonia. 

Dupa ultimile zvarcoliri ale bolsevismului, fascismului si nazismului, puterea militara a inceput sa fie controlata de cea simbolica (politica) si economica (buget)

Timp de 4000 de ani, puterea economica a fost sinonima cu bogatia funciara. Situatia geografica/climatica a decis primele forme de impunere a bunastarii, iar schimburile de marfuri si rutele comerciale au favorizat primele forme de organizare a economiei 

In faza sa initiala, puterea economica a fost subordonata puterii simbolice/religioase si celei militare. Ea devine o putere intrinseca abia odata cu instaurarea conceptelor de democratie si libertate, dar si odata cu raspandirea capitalismului. 

Triburile au fost conduse simbolic de shamanii care asigurau transferul de informatii dintre planul nevazut al naturii si diferitele sale efecte concrete. Relatia dintre spirite/duhuri fara corp si cele intrupate erau explicate, bolile erau vindecate iar blestemele concretizate de shamani, stramosii preotilor din vechime. 

De la regii sumereni care isi arogau o descendenta divina, pana la faronii egipteni care intrupau sufletul nemuritorului Osiris, de la grecii ai caror conducatori erau copii zeilor pana la imparatii Evului Mediu care erau unsi de vointa divina pentru a conduce se observa in istorie cum PUTEREA impleteste componenetele simbolice cu cele militare, obtinand in scurta vreme si posesiunea resurselor economice. 

Daca persii, iudeii, dacii, elinii, egiptenii isi bazau piramida puterii pe forta simbolica si autoritatea transcendenta exercitata de Marii Sacerdoti, ultimul imperiu din Antichitate, Imperiul Roman a uzitat cu precadere puterea militara prin care isi asigura si necesitatile economice insusindu-si toate resursele importante ale celor pe care ii cucerea. 

Intotdeauna omul a stiut/intuit/crezut ca dincolo de concret exista o forta vie, transcendenta, omnipotenta care intervine in vietile celor aflati in trupuri si ca moartea este doar o trecere catre o realitate mult mai complexa si paradoxala. 



Acel indefinit, inexplicabil, spiritual poate fi talmacit/explicat/propovaduit de oameni inzestrati fie cu calitati exceptionale fie haruiti de catre Providenta, de la shamanul tribal la sacerdotul egiptean, de la preotul unui cult, la inainte vazatorul cu duhul din pustiu… 

Toate marile religii care unifica intr-un singur corpuscul stiinta, etica, moralitatea pe care o explica gnostic si ontologic coerent si care dezvolta o componenta ritualistica aferenta se nasc fie in Orientul Indepartat (Brahmanism, Budhism, Confucianism), fie in Orientul Apropiat (Mithraism, Zoroastrism, Iudaism, Crestinism, Islamism), fie in Europa Centrala: Zamolxianism. 

Milenii succesive, puterea militara a fost subordonata/cenzurata de cea simbolica/religioasa. Romanii nu plecau la lupta fara sa consulte augurii, grecii si egiptenii mergeau la Oracol. Biserica Crestina dadea binecuvantarea armatelor si impunea anumite reguli in lupta Inventarea prafului de pusca democratizeaza viata militara permitand oricarui apt combatant sa se instruiasca intr-un timp rezonabil sa foloseasca o arma. 



Pe vremea cavalerilor din Evul Mediu, arta razboiului, a luptei cu spada, arcul si calaritul durau pana la 10 ani. Oprirea din nomadism, sedentarismul au modelat paradigma economica de-alungul istoriei. Comportamentul agricol, pastoritul si negotul cu lana au creat premizele inceperii civilizatiei. 

Urbanismul i-a facut pe membrii diferitelor triburi sa extinda ansamblul legilor de convietuire sociala si a incurajat schimbul de marfuri si satisfacerea de necesitati dupa posibilitati. 

Zonele fertile au nascut civilizatii puternice cu tendinte hegemonice. Incep conflictele intre sedentari si nomazi. Puterea militara si economica se intrepatrund. 

Cu cel putin 30.000 de ani I.Hr, in Orientul Indepartat si cel Apropiat apar semnele cristalizarii unor credinte coerente, simbolistice si ritualistice, centrate pe cultul venerarii stramosilor in China, pe cutul fertilitatii in Europa, Arabia, Persia, India, in slujirea zeilor civilizatori in Egipt, Grecia si pe castigarea Nemuririi prin castitate si Eroism in Europa Centrala si Nordica 


Dovada ca omul primordial credea in migratia sufletului de la o realitate la alta si ca isi datora existenta unei Providente este atestata de ritualurile funerare, picturile rupestre. 

Primele forme tribale de convietuire plaseaza in varful puterii pe shamani. Apar brusc pe un teritoriu vast credintele in simbioza dintre zei si oameni, religiile politeiste. In Egipt si Grecia se dezvolta/sistematizeaza cultul marilor si micilor misterii. In Iudeea apare credinta Mozaica prin reformele lui Ezra si Nehemia. 

In Persia se naste zoroastrismul, in India, printul Siddharta reformeaza brahmanismul dand nastere unei noi religii: buddhismul, iar in China apar Taoismul si Confucianismul. In iudeea apare cresinismul si se dezvolta in primele secole ale noului mileniu si gnosticismul. 

In Orientul Apropiat apare maniheismul si cultul lui Mithra. In anul 70 d.Hr, romanii darama al doileaTemplul al lui Solomon, iar iudaismul se raspandeste in lume. In anul 391, crestinismul devine religia oficiala a Imperiului Roman In India se sistematizeaza hinduismul, iar buddhismul se raspandeste in toata Asia. 



In 325, la Conciliul de la Niceea se pun bazele religiei crestine prin adoptarea Crezului si se castiga disputele teologice cu arianismul, nestorismul si donatismul. In 622 apare islamismul ca revelatie a profetului Mahomed si este sistematizat in Coran 

Intre 657-658 apare ruptura dintre sunniti si shiiti. Aripa radicala a shiitilor va da nastere ismaelitilor. In 1054 tensiunile intre Bizant si Vatican se concretizeaza in Marea Schisma. 

Dupa caderea Bizantului in mainile otomanilor selgiucizi in 1453, centrul de greutate al Ortodoxiei se muta in Rusia. Roma, aliata cu Imperiul Carolingian fondeaza temelia credintei catolice in occident. 

Vaticanul este zguduit intre 1000-1380 de ereziile cathare, albigenze, valdeene si lollarde. In 1291, cruciatii pierd ultima posesiune crestina orientala, Sfantul Ioan din Accra, eliberata de Saladin si trecuta la islam. In 1525 apare schisma protestanta. 


Tendintele hegemonice ale Frantei muta papalitatea la Avignon. Apare Inchizitia in Spania. Protestantii ai caror membri fondatori sunt Jan Hus si Martin Luther se diversifica ulterior in grupari eterogene: calvinisti, baptisti, anglicani, presbiterieni, unitarieni, evanghelisti, adventisti, metodisti, iar noile confesiuni isi gasesc un teren fertil in coloniile britanice din America de Nord. 

Rascoalele taranesti/muncitoresti/burgheze din secolele XIV-XV duc in Anglia la contestarea dreptului divin de a conduce, iar regele Carol I Stuart este decapitat. Pacea de la Westfalia consacra nasterea natiunilor Revolutia Franceza de la 1789 separa definitiv Biserica de Stat. 

Apar filosofiile/teoriile statului care nasc doctrinele politice, apare paradigma drepturilor omului, justitia se laicizeaza prin codul lui Napoleon, apare parlamentarismul. 


Lenin aduce in Rusia un amestec confuz de marxism, anarhism si biroctratie germana si din 1918 incepe exportul revolutiilor muncitoresti. 

Sfasiata de Razboi, Germania devine pepiniera celei mai radicale forme de extremism si rasism. Comunismul rezista pana astazi. Energia ideologica scade in intensitate spre finele secolului XX, constatandu-se absenta viziunii, incapacitatea de a face fata marilor mutatii sociale, lipsa unei etici si moralitati transcendente. 

Multiculturalismul secatuieste de forta occidentul. Mileniul al III-lea surprinde Islamul intr-o expansiune atat simbolica cat si economica prin marile rezerve petroliere. 


Rusia se intoarce la ortodoxianismul mesianic si la panslavism prin ideologia lui Alexandr Dughin. Iranul sfideaza lumea crestina si mozaica prin programul nuclear Isis si Al-Queda declanseaza jihadul impotriva “cruciatilor”. In 1474 se unesc Majestatile lor Catolice, Castillia si Aragon, iar in 1492 ia sfarsit Reconqista. 

Aceste doua evenimente fac din Spania prima mare putere hegemonica moderna. Franta si Anglia erau secatuite de Razboiul de 100 de ani. Spania, impreuna cu Portugalia devin principalele puteri Papale si formeaza cele mai mari colonii din istorie in America de Sud, Caraibe, Filipine si Africa Subsahariana. 

Pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, Spania insumeaza toate cele trei puteri: simbolica (Alianta Papala), militara (Invincibila Armada) si economica (exploatarea imperiului colonial) Sfarsitul incepe cu esecul invadarii Angliei in 1588, cu pierderea Gibraltarului si a razboaielor de succesiune. Intre 1810-1824, Spania pierde coloniile americane Franta a fost cel mai puternic stat al Europei din Evul Mediu pana in secolul al XIX-lea. 

Hegemonia incepe cu inscaunarea lui Filip August in 1214 dupa castigarea bataliei de la Bouvines. Isi atinge apogeul sub domnia Regelui Soare (1659-1714) si revine la carma lumii in timpul lui Napoleon I (1792-1815). 


Hegemonia franceza intra in declin odata cu razboiul impotriva prusacilor. In al Doilea Razboi Mondial armata franceza este spulberata de armata germana. In 1945 isi pierde coloniile. Anglia da nastere primului parlament din istorie in 1265 odata cu Magna Charta si isi inlocuieste puterea simbolica religioasa cu cea ideologica prin reformele regelui Henric al VIII-lea. 

Hegemonia britanica debuteaza sub domnia reginei Elisabeta I, prin infrangerea flotei spaniole si mai ales prin unirea cu Scotia intre 1603-1707 si cu Irlanda (1815-1907). Atinge apogeul puterii in timpul reginei Victoria si castiga cele mai complicate razboaie ale vremii, cu Franta intre 1615-1815, cu Rusia intre 1815-1907 si cu Germania intre 1904-1945. Anglia devine prima putere industriala si isi pierde coloniile dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial 

Austria devine o mare putere care va domina Europa Centrala mai ales prin capacitatea de a tine piept imperiului otoman intre 1526-1818. In 1867, imparatul Franz Iosef stabileste dualismul austro-ungar punand bazele unui Imperiu care se extinde spre Italia si Europa de Sud-Est purtand opt razboaie cu turcii.Pierde treptat din statut in favoarea Prusiei si se prabuseste in 1918 dupa Primul Razboi Mondial. 

Ascensiunea Rusiei incepe cu iesirea de sub tutola mongola, prin domnia lui Ivan cel Groaznic, primul cneaz al Moscovei care se proclama Tar (de la Cezar) in 1547 se foloseste de puterea simbolica a ortodoxiei si foloseste vehicolul panslavismului dupa ce Bizantul cade in mana otomanilor in 1453. 

 Rusia se modernizeaza sub domnia lui Petru cel Mare care consacra autocratia tarista si devine imperiu si factor de putere in Europa si Asia continentala. In 1815 intra in Sfanta Alianta. Este cutremurata din temelii de Revolutia Bolsevica din 1917. 

Rusia/URSS isi atinge apogeul intre 1945-1990 devenind a doua mare putere din lume, alaturi de SUA. Insa in decada ’80 sufera lovituri teribile in cele trei componente ale puterii. In plan simbolic isi pierde treptat statutul de lider al stangii mondiale si influenta asupra satelitilor, in plan militar este umilita de infrangerea din razboiul din Afghanistan, iar in plan economic este faramatiata de criza productivitatii si eficientei economiei hiper centralizate 




Germania devine o mare putere in timpul Razboiului de 30 de ani incheiat cu Pacea de la Westfalia si dupa ce participa la impartirea Poloniei. Devine prima putere militara terestra a Europei in 1871 si dovedeste o mare dinamica in exploatarea bazinelor carbonifere si metalifere din Centrul si Estul Europei. Desi pierde ambele Razboaie Mondiale, continua sa-si exercite influenta economica in Europa, mai ales dupa prabusirea Zidului Berlinului. 

Japonia intra intr-un foarte dinamic si complex proces de modernizare in 1868 dupa revolutia Meiji. Poarta primul razboi cu China intre 1894-1895 si domina Manciuria si Coreea. Intre 1940-1945, puterea ei militara ingenuncheaza toata Asia de Sud-Est. Desi pierde catastrofal al Doilea Razboi Mondial se axeaza pe o politica de dezvoltare economica (doctrina Yoshida) si cu ajutorul SUA devine cea mai importanta economie asiatica. 



SUA devine cu adevarat o mare putere hegemonica dupa ce ajuta militar si tehnologic tarile Antantei in Primul Razboi Mondial. Isi axeaza puterea simbolica pe lupta impotriva celor doua curente extremiste: nazismul si comunismul. Pana la pierderea controlui din Orientul Mijlociu: Afghanistan, Irak si Siria a fost considerata cea mai mare putere mondiala 

Epoca vanatorilor-culegatori incepe cu circa 30.000 de ani inainte de Hristos si se opreste dupa ultima mare glaciatiune, cu 10.000 ani I.Hr. Bazele economiei erau terenurile bogate in vanat, fructe, apa dulce, sare si carierele de silex din care oamenii isi confectionau arme. 

Dupa glaciatiune incepe revolutia agrara, iar triburile nomade de vanatori/culegatori in cautarea hranei se transforma in agricultori/pastori. Se cultiva cerealele si sunt domesticite animale precum oile si caprele. 







Apar asezari mai mari care culmineaza in zona Sumerului/Mesopotamiei, in arealul valahilor, centrul si sud-estul Europei. Resursele cheie devin terenurile agricole, pasunile, metalele pretioase, arama, cositorul si sarea. 

Apare comertul la malurile marilor, schimburile comerciale si mestesugurile. Apar decalajele economice intre bogati si saraci in functie de regiunile geografice si cu aceasta ocazie se intareste si puterea militara. Se bat monede, insa baza economiei ramane trocul. 

Anul 1000 marcheaza fundamentul puterii economice feudale. Recoltele bune conduc la cresterea demografica, se edifica orase fortificate (burguri), cruciadele deschid rute comerciale spre Orient. 

Apar orasele cetati italiene: Venetia, Genova si Florenta, apar emisiunile monetare, puterea economica din Orient se cloneaza si in Occident. 

Pana in 1600, China a ramas principala putere industriala a lumii. Spania si Portugalia deschid exploatarile coloniale. Importul de arme de foc din China inzestreaza armatele europene cu o forta expansiva superioara. Se dezvolta comertul cu sclavi si in cateva secole incepe emanciparea industriala. 





Revolutia industriala incepe in Anglia si in sudul Scotiei in secolul al XVII-lea. Resursele cheie devin minereurile si exploatarile de carbune. Se modernizeaza mijloacele de transport. Forta de munca se deplaseaza oriunde odata cu aparitia cailor ferate si a comunicatiilor. Economia devine preponderent financiara. Dupa al doilea Razboi Mondial principala resursa cheie devine energia. 

Cele trei forme de putere care se intalnesc constant in istoria umanitatii sunt: simbolica, militara si economica. Ele sunt detinute fie simultan, fie separat atat de persoane cat si grupuri, state, organizatii, natiuni, corporatii. Cumularea simultana a acestora asigura durabilitate in timp. Cand unul dintre paliere se subrezeste, urmeaza si declinul celorlalte. Conceptele, urmate de translatia puterilor urmeaza ciclic in istorie traseele geografice Est-Vest si Sud-Nord. 

Revolutia tehnologica si aparitia armelor de foc au facut sa creasca exponential puterea economica si cea militara, iar trecerea de la autoritatea divina/ religioasa la cea doctrinara/politica a modificat estenta puterii simbolice. 


Diferitele mutatii permanente ale acestor puteri au permis schimbarea jucatorilor de la state la multinationale, de la armate la teroristi, de la politie/servicii secrete nationale la companii de inteligence si securitate private. 

Sunt trei tendinte care tind sa se manifeste in viitor: modelul globalist care presupune pierderea de suveranitate, statul-natiune ca pivot principal de constructie si schimbarea paradigmei clasice cu o noua forma de cristalizare a relatiei de vasalitate intre entitati puternice si altele slabe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu